“Studiul prezentat anul trecut de ASE a relevat o contribuție echivalentă cu aproape 1,4% din PIB-ul României, precum și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă. Studiul din această seară completează cercetările realizate anul trecut și permite o evaluare mai detaliată a impactului tichetelor valorice asupra economiei României, fie că este vorba despre tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente destinate persoanelor vulnerabile sau voucherele de vacanță”, declared His Excellency Nicolas Warnery, the French ambassador to Romania, at the event opening.
Görkem Oran, president of the Professional Association of Voucher Issuers (APET), added that over 28 years value vouchers have proven their role in Romania’s economy and society and that it is important this impact is supported by data: “În peste 28 de ani, tichetele de valoare și-au dovedit rolul în economia și societatea românească, iar pentru noi contează ca acest impact să fie susținut de date. Mulțumesc partenerilor de la ASE București, care ne prezintă concluziile cercetării lor”.
In 2025 Romanian employees received meal vouchers worth RON 18.38 billion in total. ASE estimates the wider economic impact at more than RON 21 billion, supporting roughly 161,000 jobs.
Researchers note the meal voucher amount remained at RON 45 until September 2026 while food prices rose by 7.75% over one year. They argue the current indexing formula does not adequately reflect price increases and propose correcting that formula.
Under the recommended scenario, increasing the voucher value to about RON 50 could inject an additional RON 2.4 billion into the economy each year and support around 18,000 extra jobs. For an individual employee, the rise would mean an additional gross benefit of RON 1,272 per year.
“Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, said prof. univ. dr. Tănase Stamule, dean of FABIZ, ASE.
Ciprian Văcaru, Secretary of State at the Ministry of Labour, stressed the need to align voucher value with meal costs: “Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”.
Senator Gabriela Horga, chair of the Budget, Finance, Banking and Capital Market Committee, also urged that the indexing formula be adjusted: “Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”.
Reducing holiday vouchers from RON 1,600 to RON 800 led to an almost 60% drop in total issued value, from RON 1.93 billion in 2024 to RON 783.7 million in 2025.
In 2025 the number of Romanian tourists accommodated domestically fell by 4.6%, and hotels and guesthouses recorded roughly 900,000 fewer overnight stays than the previous year. ASE estimates that between January 2025 and August 2026 domestic tourism recorded about 952,000 fewer arrivals and 1.04 million fewer overnight stays compared with a scenario in which the programme had continued without restrictions. ASE notes these figures are differences relative to an estimated scenario, not losses attributed solely to the voucher reduction.
“Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 - august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, said prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE.
Access to vacations remains limited: Eurostat data show 61.4% of Romanians could not afford a one-week holiday in 2025, compared with a 27.5% European average. Ciprian Văcaru reminded attendees that “Voucherele de vacanță leagă accesul angajaților la odihnă de susținerea turismului intern. Resursele utilizate pentru cazare, restaurante și servicii conexe pot contribui la veniturile furnizorilor locali și la locurile de muncă din comunitățile turistice”.
The value of social food vouchers fell by 85% in 2025, from RON 3.75 billion to approximately RON 558 million. Beneficiaries dropped from 2.5 million to 1.12 million people, and the annual support per beneficiary fell from RON 1,500 to RON 500.
The economic consequences are large: employment impact fell from 44,120 jobs supported in 2024 to 6,560 in 2025 — a difference of over 37,500 jobs. The programme’s contribution to GDP declined from 0.24% to 0.033%.
“În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale”, stated prof. univ. dr. Adriana Davidescu, ASE.
The study also finds rural effects: agriculture and fishing receive 20% of spending through social vouchers while these sectors account for 37% of jobs supported by the programme.
Representatives from authorities, academia and business discussed the study’s findings and emphasised the need for regular impact evaluations of public policies. In a video message, Mihai Ghigiu, Minister of Investments and European Projects, said impact studies give decision-makers “Date, nu păreri”.
“Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viața de zi cu zi. Și lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în același timp pune și economia în mișcare”, the minister said.
ASE officials highlighted the university’s role in producing research to underpin economic decisions. “Academia de Studii Economice din București realizează anual peste 20 de studii și cercetări dedicate mediului de afaceri, asumându-și responsabilitatea de a furniza analize riguroase, obiective și imparțiale. Rolul nostru, ca universitate, este să contribuim la fundamentarea deciziilor economice și a politicilor publice prin analize bazate pe date și argumente științifice solide, care să constituie un punct de plecare pentru dezbaterea dintre toți actorii implicați în acest proces”, said prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, ASE prorector.
“Studiul prezentat astăzi a fost realizat de echipa de cercetători a Academiei de Studii Economice din București. Universitatea noastră este o platformă de dialog și cooperare pentru cercetări economice, sociale și de politici publice cu impact asupra societății. Mulțumim Ambasadei Franței pentru susținere și personal domnului Ambasador Nicolas Warnery și suntem aici pentru a consolida parteneriatul nostru cu mediul de afaceri”, added prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, ASE prorector.
Oana Cambera, former state counsellor in the Prime Minister’s Chancellery, said evaluation is not a formality but essential for the legitimacy of public policy: “Evaluarea nu este doar o formalitate, nu este un lux sau doar un lucru pe care să-l bifăm, ci este o condiție esențială pentru legitimitatea unei politici publice”.
From business, Paul Aparaschivei, executive director of the Concordia Employers’ Confederation, welcomed ASE’s consistent measurement of impact: “Tichetele de valoare susțin politici sociale cu efecte asupra companiilor, angajaților și finanțelor publice și tocmai de aceea evaluarea lor trebuie să fie cât mai riguroasă”.
Sterică Fudulea, president of the Economic and Social Council, highlighted vouchers’ role in supporting consumption and the formal economy: “Avem nevoie de tichete de masă a căror valoare să corespundă realității unui prânz. Avem nevoie de vouchere de vacanță care să sprijine odihna angajatului, turismul românesc, locurile de muncă și economia formală”.
Ruxandra Băndilă, executive director of the Foreign Investors Council (FIC), proposed future editions of the study examine vouchers’ effects on employee productivity: “Mai este un impact pe care îl puteți cuantifica, deși studiul dumneavoastră a fost extraordinar de complex: impactul asupra productivității muncii. Și aici aș cita un studiu din Marea Britanie, în care se arată că o liră investită în starea de bine a angajaților crește productivitatea cu 4,7 lire”.
ASE recommends correcting the meal voucher indexing formula and setting clear, predictable rules for social vouchers and holiday vouchers, stressing that stability in these programmes is essential both for beneficiaries and for businesses that rely on the consumption they generate.
